1. Cine a rămas ca o văduvă?
2. Cum îşi exprimau tristeţea bătrânii Sionului?
3. Cine era pus în cântece de batjocură?
4. Ce-l făcea pe Ieremia să mai tragă nădejde?
5. Cum este bine să aştepţi ajutorul LUI?
6. Ce este bine să facă omul în tinereţea lui?
7. Ce nu face EL cu plăcere cu fiii oamenilor?
8. Ce s-a întâmplat cu pietrele Sfântului Locaş?
9. Când vorbeşte despre nenorocirea ce a venit peste Israel, ce aminteşte Ieremia despre apă?
Intrebari din Plangerile lui Ieremia
Re: Intrebari din Plangerile lui Ieremia
1. Cine a rămas ca o văduvă?
Vai! Cum stă părăsită acum, cetatea aceasta atât de plină de popor altădată! A rămas ca o văduvă! Ea, care altădată era mare între neamuri, fruntaşă printre ţări, a ajuns roabă astăzi! (1:1)
2. Cum îşi exprimau tristeţea bătrânii Sionului?
Bătrânii fiicei Sionului şed pe pământ şi tac; şi-au presărat ţărână pe cap, s-au încins cu saci; (2:10)
3. Cine era pus în cântece de batjocură?
Am ajuns de râsul poporului meu şi toată ziua sunt pus în cântece de batjocură de ei. (3:14)
Comentarii Biblice: „Două păreri au fost în general prezentate cu privire la identitatea vorbitorului din acest capitol: 1) că este Ieremia, care povesteşte propriile sale necazuri, sau 2) că profetul redă aici un tablou general al suferinţelor lui Iuda în forma unui recital al experienţei personale. Dacă acest poem prezintă experienţa personală a lui Ieremia, ea cu siguranţă descrie experienţa întregului popor. Totuşi, mai multe idei duc la concluzia că acest capitol se referă la experienţa generală a iudeilor cu prilejul căderii regatului lor. Capitolele 1 şi 2 stabilesc un tipar de personificare, a cetăţii şi a naţiunii. Ar părea, că acest plan este urmat aici, întrucât v. 40-47 trec brusc la persoana întâia, plural, şi cu v. 48 începe o parte la persoana întâia singular.”
4. Ce-l făcea pe Ieremia să mai tragă nădejde?
bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! – (3:22,23)
5. Cum este bine să aştepţi ajutorul LUI?
În tăcere.
(3:26)
6. Ce este bine să facă omul în tinereţea lui?
Să poarte un jug. (3:27)
7. Ce nu face EL cu plăcere cu fiii oamenilor?
căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mâhneşte bucuros pe copiii oamenilor. (3:33)
8. Ce s-a întâmplat cu pietrele Sfântului Locaş?
Vai! cum s-a înnegrit aurul şi cum s-a schimbat aurul cel curat! Cum s-au risipit pietrele Sfântului Locaş pe la toate colţurile uliţelor! (4:1)
9. Când vorbeşte despre nenorocirea ce a venit peste Israel, ce aminteşte Ieremia despre apă?
Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim. (5:4)
Vai! Cum stă părăsită acum, cetatea aceasta atât de plină de popor altădată! A rămas ca o văduvă! Ea, care altădată era mare între neamuri, fruntaşă printre ţări, a ajuns roabă astăzi! (1:1)
2. Cum îşi exprimau tristeţea bătrânii Sionului?
Bătrânii fiicei Sionului şed pe pământ şi tac; şi-au presărat ţărână pe cap, s-au încins cu saci; (2:10)
3. Cine era pus în cântece de batjocură?
Am ajuns de râsul poporului meu şi toată ziua sunt pus în cântece de batjocură de ei. (3:14)
Comentarii Biblice: „Două păreri au fost în general prezentate cu privire la identitatea vorbitorului din acest capitol: 1) că este Ieremia, care povesteşte propriile sale necazuri, sau 2) că profetul redă aici un tablou general al suferinţelor lui Iuda în forma unui recital al experienţei personale. Dacă acest poem prezintă experienţa personală a lui Ieremia, ea cu siguranţă descrie experienţa întregului popor. Totuşi, mai multe idei duc la concluzia că acest capitol se referă la experienţa generală a iudeilor cu prilejul căderii regatului lor. Capitolele 1 şi 2 stabilesc un tipar de personificare, a cetăţii şi a naţiunii. Ar părea, că acest plan este urmat aici, întrucât v. 40-47 trec brusc la persoana întâia, plural, şi cu v. 48 începe o parte la persoana întâia singular.”
4. Ce-l făcea pe Ieremia să mai tragă nădejde?
bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! – (3:22,23)
5. Cum este bine să aştepţi ajutorul LUI?
În tăcere.
(3:26)6. Ce este bine să facă omul în tinereţea lui?
Să poarte un jug. (3:27)
7. Ce nu face EL cu plăcere cu fiii oamenilor?
căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mâhneşte bucuros pe copiii oamenilor. (3:33)
8. Ce s-a întâmplat cu pietrele Sfântului Locaş?
Vai! cum s-a înnegrit aurul şi cum s-a schimbat aurul cel curat! Cum s-au risipit pietrele Sfântului Locaş pe la toate colţurile uliţelor! (4:1)
9. Când vorbeşte despre nenorocirea ce a venit peste Israel, ce aminteşte Ieremia despre apă?
Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim. (5:4)